Efectele unui somn odihnitor se pot simţi, chiar dacă durata acestuia este redusă

Studiul lui Erdal a implicat 21 de studenţi de la Universitatea Colorado cărora li s-a explicat ce anume înseamnă un somn de calitate şi li s-a cerut să înregistreze câte ore au dormit cu o seară înainte, scrie CSID.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

Studenţii au fost conectaţi la un aparat Biopac, despre care li s-a spus că le va măsura pulsul, bătăile inimii şi activitatea cerebrală, dar de fapt, a fost măsurată doar aceasta din urmă. Cercetătorii au constatat că studenţii aveau rezultate mai bune la testele de matematică atunci când li se confirma prin diverse tehnici – care în realitate erau simple ficţiuni – că obţin scoruri bune în domeniul calităţii somnului.

Studiul a arătat că studenţii cărora li s-a spus că au beneficiat de un somn de calitate au obţinut rezultate mai bune la teste, faţă de cei cărora li s-a spus că nu au dormit bine. Indivizii se simţeau mult mai odihniţi dacă li se spunea ca au avut un somn de foarte bună calitate, deşi în realitate nu exista nicio măsurare a acestei calităţi.

În momentul în care participanţii la studiu au fost informaţi că au beneficiat de un somn de o calitate sub medie cu o seară înainte, aceştia obţineau rezultate mai slabe, indiferent de cât de odihnitor fusese somnul lor de fapt.

Erdal numeşte această situaţie condiţionare clasică şi asta ar putea fi explicaţia din spatele unui alt studiu care a concluzionat că un placebo are un efect similar asupra funcţionării creierului şi concentrării ca o ceaşcă de cafea.

„Efectul placebo este un concept general şi nu este valabil doar în cazul medicamentelor”, afirmă cercetatorii Christina Draganich şi Kristi Erdal, profesori de psihologie la Colorado College.

„Când individul poate fi convins că o terapie funcţionează, se vor obţine, fără îndoială, rezultate cu adevărat pozitive. Studiul arată totodată că sentimentul de încredere poate avea un impact deloc neglijabil asupra elementelor cognitive”, au declarat cercetătorii.

Cercetătorii atrag atenţia că sunt necesare studii ulterioare şi că privarea de somn are consecinţe grave asupra sănătăţii. În lipsa somnului, sistemul nervos central devine hiperactiv, iar unul dintre efecte este inhibiţia funcţiei pancreasului şi astfel se produce mai puţină insulină, hormon necesar pentru ca glucoza să intre în celule.

Printre afecţiunile care pot apărea se numără obezitatea, diabetul sau hipertensiunea. În plus, s-a observat că persoanele care suferă de lipsă cronică de somn au mai puţine leucocite şi o capacitate mai redusă de a se apăra în faţa infecţiilor.

Fără somn, organismul devine vulnerabil, slăbit, tulburat. Sistemul imunitar este slăbit, creşte riscul apariţiei de boli cardiace şi activitatea cerebrală încetineşte.

Deşi experimentul psihologului Kristi Erdal oferă dovezi că percepţia asupra somnului poate avea o influenţă semnificativă asupra nivelului performanţelor cognitive, este necesar un somn de 7-8 ore în fiecare noapte.

Sursa: CSID